Tu eşti Nordul,
iar eu Sudul…
iar eu Sudul…
două puncte cardinale
distincte
şi diametral opuse
ale aceleiaşi busole
stricate,
care au încercat să fie
unul şi acelaşi
la un moment dat…
Uneori,
când îmi rătăcesc busola,
sau mă rătăcesc
pe mine însămi
printre amintiri…
mă orientez
după inima ta,
pe care am pierdut-o
din prea multă iubire
prost inteleasă…
Poate într-o zi
vom reuşi din nou
să fim puncte cardinale
ale aceleiaşi busole
sau bătăi
ale aceleiaşi inimi...
paşi neştiuţi
ai aceluiaşi drum...
Poate odată
vom învăţa din greşeli
şi vei reuşi să mă înţelegi
pe mine -
cu sudul meu nenorocit
cu tot…
Poate odată
mă vei ierta
că te-am iubit prea mult…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu